Meniscurile sunt structuri fibrocartilaginoase ce asigură stabilitatea și amortizarea în articulațiile genunchiului.
Meniscul este o structură de fibrocartilaj în formă de semilună interpusă între femur și tibie în articulația genunchiului. Fiecare genunchi are doi meniscuri, medial și lateral, care cresc congruența dintre condilii femurali (rotunzi) și platoul tibial (aproape plan), distribuie sarcinile, absorb șocurile, contribuie la stabilitate și lubrifiere. Leziunile meniscurilor sunt printre cele mai frecvente afecțiuni articulare ale genunchiului, prin traumatisme la tineri și prin degenerare la persoanele mai în vârstă [1][2].
- Formă: secțiune triunghiulară în formă de pană (gros la periferie, subțire spre interior). Meniscul medial are formă de C, este mai lat posterior și mai fix; cel lateral este mai circular și mai mobil.
- Țesut: matrice extracelulară de colagen (în special de tip I, aproximativ 70 la sută din greutatea uscată), cu proteoglicani și apă (aproximativ 70 la sută din greutatea totală). Celulele sunt fibrocondrocite.
- Organizarea fibrelor: fibre de colagen circumferențiale (cele principale, care rezistă la tracțiune) și fibre radiale (leagă primele, oferă rezistență la divizare).
- Fixare: coarnele anterioare și posterioare ancorate de tibie, ligamentul transversal între coarnele anterioare, atașamente la capsulă.
- Vascularizație: la adult doar treimea periferică (zona roșu roșu) primește sânge; zona intermediară (roșu albă) primește puțin; zona internă (alb alb) este lipsită de vase și se hrănește prin difuziune din lichidul sinovial. Aceasta explică capacitatea diferită de vindecare.
- Inervație: terminații nervoase în treimea externă, cu funcție senzorială (propriocepție).
1. Transmiterea și distribuția sarcinii: meniscurile transmit aproximativ jumătate din sarcină în extensie și până la 80 la sută în flexie. Când genunchiul este încărcat, meniscul tinde să extrudeze spre exterior și fibrele circumferențiale sunt puse în tensiune (tensiuni circumferențiale, *hoop stress*), convertind compresia verticală în tracțiune. Astfel, suprafața de contact crește și presiunea asupra cartilajului scade.
2. Absorbția șocurilor (deformare viscoelastică).
3. Stabilitate: forma în pană adâncește suprafața de sprijin, mai ales cu ligamentul încrucișat anterior intact.
4. Lubrifierea și nutriția cartilajului.
5. Propriocepție.
- Mecanism: torsiunea genunchiului sub sarcină (sporturi cu schimbări de direcție), adesea cu leziuni ale ligamentelor; la persoanele în vârstă, chiar și cu mișcări minime pe țesut degenerat.
- Tipuri: longitudinale (în „coadă de găleată”), radiale, orizontale, în „cioc de papagal”, complexe și leziuni ale rădăcinilor.
- Simptome: durere de-a lungul marginii articulare, umflare, blocaj sau pocnituri, cedare.
- Diagnostic: examen clinic, rezonanță magnetică.
- Consecințe: pierderea funcțională a meniscului crește sarcinile asupra cartilajului și accelerează artroza genunchiului. O meniscectomie parțială sau totală este asociată cu un risc crescut de artroză pe termen lung.
Alegerile între tratamentul conservator, sutură, îndepărtare parțială sau alte intervenții depind de tipul leziunii, de vârstă, de activitate și de condițiile individuale, și revin ortopezilor și fizioterapeuților.
Leziunile din zona vascularizată au un potențial mai mare de vindecare; cele din zona internă se vindecă puțin. Sunt în studiu tehnici de inginerie tisulară, scaffold-uri, celule stem și transplant de menisc.
Se presupune că se merge cu o sarcină pe genunchi de aproximativ 3 ori greutatea corporală, pentru o persoană de 70 de kilograme: $F = 3 \times 70 \times 9{,}81 \approx 2\,060\ \mathrm{N}$. Dacă suprafața de contact cu meniscurile este de $1\,000\ \mathrm{mm^2}$, presiunea medie este $2\,060/1\,000 \approx 2{,}06\ \mathrm{MPa}$. Dacă, după îndepărtarea meniscurilor, suprafața de contact s-ar înjumătăți la $500\ \mathrm{mm^2}$, presiunea s-ar dubla la aproximativ $4{,}1\ \mathrm{MPa}$. Valorile reale depind de faza pasului și de individ.
Meniscul nu este un ligament. Nu toate leziunile trebuie operate. O leziune degenerativă vizibilă la rezonanța magnetică nu este întotdeauna cauza durerii. Meniscul nu este o cartilagină articulară „netedă” ca cea a condililor: este fibrocartilaj.
[1] [Wikipedia (it): Menisco](https://it.wikipedia.org/wiki/Menisco)
[2] [Wikipedia (en): Meniscus (anatomy)](https://en.wikipedia.org/wiki/Meniscus_%28anatomy%29)
Se generează rezumatul…